Povestea toamnei

 

allgau-63427_640

Povestea ce vreau să v-o spus

E despre-un anotimp  al vieții

Care atunci când el  își intră-n drepturi

Când stăpân  din nou se vede

Face ce face și de îndată natura el o schimbă.

 

Copacilor le poruncește

Să-și schimbe haina verde

Cu care îi îmbracă vara

Anotimpul vieții cu cosițe aurii

Astfel,  ei sunt degrabă nevoiți

Să o îmbrace pe cea arămie

Pe care la un moment dat

Ei o transformă într-un frumos covor

De frunze foşnitoare arămii

Ce-n calea noastră îl așează

Cu un rost.

 

Toamna, căci despre ea

Eu vreau să vă vorbesc

Ea ne cunoaște foarte bine

Știe cât suferim noi după vară

După soarele ce ne zâmbește vesel de pe cer

Și ne-ncălzește sufletele

După acele vise, dorințe și speranțe

Pe care ea ni le  ia atunci când  pleacă

Știe că sufletul de regrete ni-i plin

Gândul și el e un trist voiajor

Ce zboară mereu

Spre ceea ce ar fi putut să fie dar n-a fost să fie.

De aceea ne-așterne acel  splendid covor de frunze arămii.

Ea își dorește ca noi pe el să pășim

Și într-o nouă călătorie să pornim

Printre struguri copți în vie

Ce ne îmbie cu aroma lor

Să vrem mai mult și tot mai mult

În timp ce ne minunăm

De simfonia de culori

Ce privirea ne-o încântă

Și ne ajută să-nțelegem că

Dacă ea a putut copacii să îi scuture

Frunza din verde-n arămie s-o transforme.

Așa putem și noi

Să o pornim mereu pe un alt drum

Într-un alt anotimp al vieții

Cu vise, dorințe  și speranțe noi.

 

 

 

De asemenea, ai putea dori...

3 răspunsuri

  1. Iustina spune:

    Tare frumoase sunt culorile toamnei… si totuși, aș vrea să mai întârzie puțin. Să nu ia verdele.

  1. Aug 31, 2015

    […] Continuarea aici. […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.