Dor de copilărie

copilarie-35_3772d4830f6f9c

Of, copilărie, ce dor îmi e de tine! Of, dacă ai putea la mine să te întorci! Să mă mai pot bucura, de viaţa fără griji şi obligaţii, de timpul în care, sinceritatea, era aşa de apreciată. Of copilărie,  de-ai şti ce mult a tale jocuri, îmi lipsesc. Of, copilărie, ele acum au devenit doar o foarte dulce amintire. Mi-e dor de vremea în care ore întregi jucam cu ai mei prieteni “de-a v-aţi ascunselea”. Mi-e tare dor, căci fiindcă viaţa a mers mai departe, timpul a trecut, iar eu crescut, şi-am fost nevoită, să renunţ la “de-a v-aţi ascunselea”. Of copilărie îţi mărturisesc că şi acum mă joc, însă acest joc, e un joc atât de trist, numit joc al minciunii. Eu sincer vreau ca să îţi spun, că acest joc, nu-mi place chiar deloc, însă în această perioadă a maturităţii, sinceritatea ta mult apreciată, a fost înlocuită de mult apreciata minciună. Of copilărie, ce dor îmi e de tine de fiecare dată când în jur nu văd decât o multitudine de măşti, căci acest joc nu e  ca v-aţi ascunselea, un joc nevinovat între  persoane inocente, ci e un joc periculos între persoane ce le place şi lor să se ascundă, dar se ascund în spatele unor măşti invizibile. Of şi iar of, de-ai şti ce tare mi-ar plăcea, să joc măcar încă o dată “flori, fete sau băieţi “, un joc atât de minunat şi plin de inocenţă, dar ştiu că nu se poate, căci timpul nu mă lasă. El mereu îmi aminteşte, că  eu acum sunt implicată într-un alt joc, jocul relaţiilor.

Ce pot să zic, nu e joc urât, e chiar frumos, dacă ai norocul să-ţi iasă în cale, persoane de încredere, persoane pe care să te poţi baza, atât la bine, dar mai ales la rău. Of copilărie, pe mine viaţa de când m-a implicat în acest joc m-a învăţat, că într-un astfel de joc trebuie să faci în aşa fel încât să reuşeşti să vezi, dincolo de aparenţe. Adulţii sunt tare-nşelători, ocupaţi mai mereu să-şi schimbe măştile,  scumpă copilărie. Dar nu îmi lipseşte doar de-a v-aţi ascunselea şi flori, fete sau băieţi, îmi lipseşte şi minunatul baba oarba, dar n-am ce face, căci timpul de asemenea îmi indică, că a venit vremea compromisului. E un joc interesant, ce pot să spun, dar e un joc ce  la final  îţi lasă însă, un gust amar. Eu l-am jucat, căci viaţa acest lucru mi-a cerut, însă deloc nu mi-a plăcut. Nu mi-a plăcut, căci nu are nimic, din acel spirit distractiv al babei oarba. Dar n-am avut ce face, aşa e viaţa. Of  ce dor de tine mă cuprinde, frumoasa mea copilărie..

Ştii, viaţa de adult ne determină să trecem printr-o aşa numită şcoală de luptă, pentru a   putea învăţa, cum să devenim adevăraţi învingători. Eu însă tare aş vrea, de ale tale jocuri minunate,  să pot măcar o dată, a mă bucura. Dar, după cum ţi-am  mai mărturisit,  acum sunt nevoită, să joc alte şi alte jocuri, cele ale  vieţii de adult. Dar  vreau ca tu să ştii,  că  din al meu suflet  în veci, nu vei ieşi. Şi ale tale jocuri minunate, vor rămâne mereu întipărite, în  a mea inimă şi minte. Nimeni şi nimic nu mă va putea determina, să uit de tine, scumpa mea copilărie. Am crescut, e adevărat, dar să ştii, că sunt acum,  doar un adult cu suflet de copil, ce ar da orice, să se mai joace, cum se juca cândva.

                                                                               La mulţi ani, dragă copilărie! 

De asemenea, ai putea dori...

2 răspunsuri

  1. Iun 2, 2014

    […] io , Prinţesa Albastră , Irina, Dragoş, Simona Prilogan, Printre sentimente , Vulpiţa călătoare, Suflet călător, Go after […]

  2. Iun 1, 2015

    […] Monik, Dorothea, Alina, anacronietzsche, Lorelei, Nicole,  domnu’ io , Prinţesa Albastră , Irina, Dragoş, Simona Prilogan, Printre sentimente , Vulpiţa călătoare, Suflet călător, Go after […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.